hainele largi ale rasaritului by alexander333, literature
Literature
hainele largi ale rasaritului
în dimineaţa aceasta
trandafirii scârţâie ca nişte porţi de metal
este un singur scaun în grădină
şi un singur nor
aerul nu mai păstrează formele iubitei
cămaşa ei de noapte s-a transformat în răcoare
aud paznicul cum se apropie lovind cu un băţ merele căzute
din calea lui secundele fug pe lângă mine
cu guriţele mânjite de dulceaţă
o sa rastorn peste mine o by alexander333, literature
Literature
o sa rastorn peste mine o
o să răstorn peste mine o barcă
să mă gândesc acolo
liniştit
la gările în care începeau săruturile să ne muşte
şi impiegaţii să îşi coasă urechile de şine cu ochii spre noi
la clipele când ne plesnea soarele
după fiecare orgasm
la norii ce se aplecau să doarmă în pletele noastre de metal
poate o să se aşeze deasupra peste vâsle
o deltă ca o pasăre şi va scoate dintre aripi
pacheţelul cu mâncare pentru prânz
o să aduc ceva vreascuri din măruntaiele ceţ
turnul avea forma unui gât de lebădă
copilul alerga pe scări mulinat parcă de cineva de sus
lumina cădea în urmă ca o minge făcând piruete
pereţii de cărămidă erau calzi de parcă ar fi făcut cineva dragoste cu ei
îi plăcea să se sprijine de zidul roşu
când sărea câte o treaptă sfărâmată
ecoul paşilor lui era un spirit eliberat dintr-o lampă
afară soarele foşnea ca o iarbă mare
în mijlocul pieţei rotunde
sculptorul ne dezvelea surplusul de piatră de pe noi
r
a inceput sa miroasa a lavanda by alexander333, literature
Literature
a inceput sa miroasa a lavanda
îmi ții liniștea de mână
în pădurea limbilor de ceas
îmi ridici toate lucrurile de subțiori
deasupra prafului stârnit de turma elefanților
gata
alergăm pe sfoara ce ține zmeul
ploaia mângăie cerșetorii din jur
săruturile mele îți luminează sângele
stâlpii solemni
susțin ungherul nostru
aproape de bustul de plastic al lunii
cu dimineaţa în furca sprâncenelor
o întindem ca nişte foarfece scăpate din frizerii
printre bolovanii ieşiţi la păscut
lăsăm lumina să se zbată în urmă
să se rostogolească sub copitele norilor
din când în gând ne oprim
pentru a ne privi prin ochii unui nasture
fericiţi şi lipiţi
de pereţii cubului de gheaţă
facem dragoste în carlinga unui avion de hârtie
îmbrăţişaţi de parcă am ieşi unul din celălalt
ne rostogolim pe podea printre scaunele piloţilor
pe pereţi unde sălciile iau locul firelor
pe tavan printre miile de butoane şi beculeţe colorate
pe aripile acoperite cu rogojină
ţinem adâncul apelor la suprafaţă până
ni se văd trupurile goale într-un tv stins
suntem dintre cei cărora le trec norii prin umeri
zburăm foarte sus trecem pe lângă tâmpla lui gulliver
i-am face reverenţe ţin&
când am ajuns în oraşul plin de catarge
nu mai ştiu dacă era totul pierdut
ţâşneau de lângă manechine spărgând vitrinele
se îndreptau ameninţător spre soare
dar se opreau nu foarte aproape de nori
mă gândeam că aş putea să îmi fac din ele
un scăunel pentru bătrâneţe pe care să stau
sau sub care să toarcă pisica aceea din pisică
despre care se tot vorbea prin lume
din difuzoarele postului de radio local
se auzea marea ca un om ce trăgea să moară
şi mie mi se părea
sa-mi sculpteze cineva unglont by alexander333, literature
Literature
sa-mi sculpteze cineva unglont
sunt primul care scrâşneşte dinţii
porumbeii îşi iau zborul de pe pervaz
văd cum sunt înghiţiţi de soare
deschid geamul
zgomotul mişcă frunzele
răcoarea tabără pe mine cu pumni mici
sunt destul de adormit nu disting
o baltă de un câine chircit
din acest moment mă gândesc la tine
este atâta tăcere în casă când mă gândesc la tine
şi toate simţurile revin în trup
ca nişte muncitori la lucru
nevoile fiziologice înlocuiesc
rugăciunile de dimineaţă
văd toată
hainele largi ale rasaritului by alexander333, literature
Literature
hainele largi ale rasaritului
în dimineaţa aceasta
trandafirii scârţâie ca nişte porţi de metal
este un singur scaun în grădină
şi un singur nor
aerul nu mai păstrează formele iubitei
cămaşa ei de noapte s-a transformat în răcoare
aud paznicul cum se apropie lovind cu un băţ merele căzute
din calea lui secundele fug pe lângă mine
cu guriţele mânjite de dulceaţă
o sa rastorn peste mine o by alexander333, literature
Literature
o sa rastorn peste mine o
o să răstorn peste mine o barcă
să mă gândesc acolo
liniştit
la gările în care începeau săruturile să ne muşte
şi impiegaţii să îşi coasă urechile de şine cu ochii spre noi
la clipele când ne plesnea soarele
după fiecare orgasm
la norii ce se aplecau să doarmă în pletele noastre de metal
poate o să se aşeze deasupra peste vâsle
o deltă ca o pasăre şi va scoate dintre aripi
pacheţelul cu mâncare pentru prânz
o să aduc ceva vreascuri din măruntaiele ceţ
turnul avea forma unui gât de lebădă
copilul alerga pe scări mulinat parcă de cineva de sus
lumina cădea în urmă ca o minge făcând piruete
pereţii de cărămidă erau calzi de parcă ar fi făcut cineva dragoste cu ei
îi plăcea să se sprijine de zidul roşu
când sărea câte o treaptă sfărâmată
ecoul paşilor lui era un spirit eliberat dintr-o lampă
afară soarele foşnea ca o iarbă mare
în mijlocul pieţei rotunde
sculptorul ne dezvelea surplusul de piatră de pe noi
r
a inceput sa miroasa a lavanda by alexander333, literature
Literature
a inceput sa miroasa a lavanda
îmi ții liniștea de mână
în pădurea limbilor de ceas
îmi ridici toate lucrurile de subțiori
deasupra prafului stârnit de turma elefanților
gata
alergăm pe sfoara ce ține zmeul
ploaia mângăie cerșetorii din jur
săruturile mele îți luminează sângele
stâlpii solemni
susțin ungherul nostru
aproape de bustul de plastic al lunii
cu dimineaţa în furca sprâncenelor
o întindem ca nişte foarfece scăpate din frizerii
printre bolovanii ieşiţi la păscut
lăsăm lumina să se zbată în urmă
să se rostogolească sub copitele norilor
din când în gând ne oprim
pentru a ne privi prin ochii unui nasture
fericiţi şi lipiţi
de pereţii cubului de gheaţă
facem dragoste în carlinga unui avion de hârtie
îmbrăţişaţi de parcă am ieşi unul din celălalt
ne rostogolim pe podea printre scaunele piloţilor
pe pereţi unde sălciile iau locul firelor
pe tavan printre miile de butoane şi beculeţe colorate
pe aripile acoperite cu rogojină
ţinem adâncul apelor la suprafaţă până
ni se văd trupurile goale într-un tv stins
suntem dintre cei cărora le trec norii prin umeri
zburăm foarte sus trecem pe lângă tâmpla lui gulliver
i-am face reverenţe ţin&
când am ajuns în oraşul plin de catarge
nu mai ştiu dacă era totul pierdut
ţâşneau de lângă manechine spărgând vitrinele
se îndreptau ameninţător spre soare
dar se opreau nu foarte aproape de nori
mă gândeam că aş putea să îmi fac din ele
un scăunel pentru bătrâneţe pe care să stau
sau sub care să toarcă pisica aceea din pisică
despre care se tot vorbea prin lume
din difuzoarele postului de radio local
se auzea marea ca un om ce trăgea să moară
şi mie mi se părea
sa-mi sculpteze cineva unglont by alexander333, literature
Literature
sa-mi sculpteze cineva unglont
sunt primul care scrâşneşte dinţii
porumbeii îşi iau zborul de pe pervaz
văd cum sunt înghiţiţi de soare
deschid geamul
zgomotul mişcă frunzele
răcoarea tabără pe mine cu pumni mici
sunt destul de adormit nu disting
o baltă de un câine chircit
din acest moment mă gândesc la tine
este atâta tăcere în casă când mă gândesc la tine
şi toate simţurile revin în trup
ca nişte muncitori la lucru
nevoile fiziologice înlocuiesc
rugăciunile de dimineaţă
văd toată
1.copilăria
toată copilăria am avut pielea zgâriată
era o adevărată poartă
îmi imaginam pe atunci că
la naştere îmi rămăseseră bucăţi din coaja de ou
din care ieşisem şi păsările transparente care
imediat după naştere ar fi trebuit să vină să îmi ciugulească aceste resturi
din nu ştiu ce motiv au preferat să nu o facă
mă priveau însă necontenit cu nişte ochi de păpuşă
grădina din faţa blocului mi se părea înfricoşăto
Dupa Pariul pe prietenie de pe 12 decembrie la care am asistat, am ajuns din click in click pe pagina asta. Voi reveni sa si citesc cate ceva, acum sunt putin pe fuga.